Povestea Ușii din Stejar

sige-gold-model-custom-entrance-door-for-private-villaSe însera. Seniorul se simțea neliniștit, ca și când ceva important urma să se întâmple. Se mișca întruna prin salon, privind concentrat ușa de la intrare, ușă din stejar masiv, auriu, cu diferite incrustații…

Motivul preocupării era legat de vizita apropiată a unui vechi Amic. Deși primea mulți musafiri în casa lui, vizitele acestuia, deși scurte, îl afectau mult timp, chiar săptămâni sau luni întregi. Ceilalți musafiri nu încetau să-l avertizeze cu privire la Amicul lui și la consecințele acelor vizite.

– În locul tău, l-aș evita, îi spuneau. Nu prea știe să facă conversație și privirea aceea a lui e tulburătoare…

Seniorul le dădea dreptate, pe undeva. Totuși, la nivel rațional, nu prea înțelegea cum o privire poate fi tulburătoare… Ochii sunt doar niște structuri anatomice, nimic mai mult.

Înțelegea, pe de o parte, de ce se fereau ceilalți oameni. Amicul lui nu era o companie plăcută și totdeauna îl făcea să se simtă expus și vulnerabil. Și apoi, după ce acesta pleca, Seniorul trăia din nou stările specifice de mâhnire, dezolare, revoltă, pustiu…

Și se întreba de ce acceptă în casa lui o persoană care îi produce atât de mult disconfort și îi alunga pe ceilalți prieteni. Amici agreabili, care știau să vorbească despre orice, fără să îl facă să se simtă rău. La ce îi foloseau toate astea? Se simțea ca un leu în cușcă.

Dacă Amicul său va veni, cum ar trebui să se comporte? Să îl primească, sau să refuze vizita și motiveze că are alte planuri? Sau, să îi spună tranșant să nu mai vină niciodată? Dar Seniorul nu ar fi putut face asta… Era prea politicos. Nu ar fi putut trânti ușa în nas nici măcar unui dușman declarat, cu atât mai puțin unui vechi companion… Și starea lui de nervozitate se amplifica, negăsind un răspuns. Seniorul începuse să transpire privind, îngrijorat, ușa.

Dar, se gândea, Seniorul, dincolo de lipsa cuvintelor frumos meșteșugite, Amicul lui avea darul onestității: disprețuia vorbele goale, politețea excesivă și superficială, îi cunoștea toate scobiturile sufletului, îi bănuia tărâmurile pustiite, îi scormonea prin veninul eșecurilor… Hotărât lucru, Amicul lui nu era un tip comod, ci unul pretențios, invaziv, complicat, temerar, exigent și… lista ar putea continua.

Reluând lista caracteristicilor, Seniorul își dădu seama că erau destule caracteristici pe care le aprecia, acolo. Ce anume îl deranja, atunci? Răspunsul îi veni deodată: îl deranja violența cu care anumite lucruri îi erau aduse în planul conștiinței, primitivitatea impresiilor, eterna sa lipsă de pregătire în a primi întrebări grele și răspunsuri dureroase… Cum să nu îl supere aceste lucruri, tocmai pe el, cel care avea mereu tendința să fugă din aceste situații? Era inevitabil.

Dar acum nu va mai fugi. Niciodată nu va mai fugi. Deodată, auzi un ciocănit în ușă. Cu mers la început ezitant, se îndreptă către ușa din stejar masiv. Privi prin vizor, descuie și, cu un zâmbet liniștit, spuse:

– Poftește, te rog! Te așteptam…

 

Sursa foto:

http://www.euroluceinteriors.com/Internal-doors-classic/sige-gold-custom-entrance-door-for-private-villa.html

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s